Cand Dumnezeu te iubeste, iti dezleaga privirea din lanturile naivitatii. In prima zi iti da ochelari de soare sa te obisnuiesti cu lumina, iar apoi iti pune picaturi de desteptaciune intre pleoape. Asa se face ca in urmatoarele saptamani te trezesti ca dupa o betie crunta. Mahmur de revelatii. Mai ca nu-ti vine sa mai recunosti lumea. Cei care te-au imbatat cu amicitii si cu strategii binevoitoare isi leapada vesmintele sufletesti, una cate una. Si dintr-o data ii vezi goi pe dinauntru. Ii bati pe umar si auzi zgomotul dintr-o scorbura. Tresari...
Si totusi, Dumnezeu te iubeste! Buna dimineata!
Cand Dumnezeu te iubeste, iti strica planurile. Le arde cu oportunitati nebanuite si le face scrum... de tamaie. In prima zi, esti tentat sa fugi ca necuratul, dar apoi divinitatea iti da sa prizezi putina mireasma de desteptaciune. Asa se face ca in urmatoarele saptamani plutesti intre intrebari. Buimacit de revelatii. Aproape sa nu te mai recunosti. Te privesti in oglinda si vezi un alt om. Iti asculti inima, dar de aceasta data ii da intaietate ratiunii. Tresari...
Si totusi, Dumnezeu te iubeste! Buna dimineata!
