tag:blogger.com,1999:blog-20694595891208894352024-02-19T02:36:14.392-08:00Angi's BlogSi cuvintele sunt pietre uneori, nu-i asa?Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.comBlogger34125tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-28335039621600612752012-10-28T04:45:00.001-07:002012-10-28T04:50:03.901-07:00N-am bani de dat, am iubire de luat...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1B4-I8p3pd7V1xr56J0MMKyIwRldfQ-eXvl0x5cxt4b4iEkBiKLzBYC5ttP6mLMuVQPLJB4OCdB8isn7jCgbFnkcQ8D1yl1mAR9w8G40COF7kb3MzkZJXRuzI66XaPUcnv8ANbifHgT84/s1600/Autumn_HP___realistic___by_mary_dreams%5B1%5D.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="236" oea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1B4-I8p3pd7V1xr56J0MMKyIwRldfQ-eXvl0x5cxt4b4iEkBiKLzBYC5ttP6mLMuVQPLJB4OCdB8isn7jCgbFnkcQ8D1yl1mAR9w8G40COF7kb3MzkZJXRuzI66XaPUcnv8ANbifHgT84/s320/Autumn_HP___realistic___by_mary_dreams%5B1%5D.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="color: #b45f06;">N-am bani de dat, am iubire de luat... Cam așa aș putea parafraza un, deja, celebru cantec al generațiilor tinere din infinita eră a austerității. </span></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="color: #b45f06;"></span></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="color: #b45f06;">De obicei, în zilele acute ale toamnei, fie mă</span></em><em><span style="color: #b45f06;"> cufund în butoiul cu melancolie, fie mă apucă clipele bilanțurilor de toate felurile. Ei, pentru cei pentru care nu sunt iubibilă și nici agreabilă, stați liniștiți, nu-mi pun capăt nebuniei, mai aveți a mă îndura mult și bine! Dar, uite așa, brusc și instantaneu, momentele astea, ale celui de-al treilea anotimp, mă îndeamnă la analiză. Și nu știu cum se face, dar, deși nu am arginți pentru a cumpăra clipe de falsă fericire, am prieteni care-mi aduc clipe de reală fericire, gratis. Hmmm, și chiar dacă nu am parteneri de politichie, am ”frați” sinceri de inspirație și de creație! Barem cu aștia nu mi-e teamă de trădare. E drept, îmi trădează așteptările câteodată, dar altfel decât ați crede. Eu le cer o oră de nebunie creativă, ei îmi oferă două ore de scenarii prin care mă înrobesc în noi și noi proiecte incorigibile. </span></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="color: #b45f06;">Și mai constat că: nu am funcții și stări colosale pe facebook, dar am situații irefutabile de reușită în viața de zi cu zi. Mda, nu e nevoie să tânjesc după fericirea alteia și nici să o faultez pe la colțuri ca să-i fur aducătorul de fericire. Mi-am dobândit iubirea prin nebunia mea de-a fi. Cu sinceritate, fără spoială și fără a minți cum că sunt Albă ca Zăpada...</span></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="color: #b45f06;">E toamnă iar! Gura târgului clevetește și se întreabă, eu fac bilanțul răspunsurilor și mă amuz. Nu am bani de dat, nu am strategii de blat, am iubire de luat... Îmi beau cafeaua și tac. Atâția trădători și atâția trădați, în jur. Miroase a toamnă de mătrăgună... C’est la vie!...</span></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-51852782834557734942012-09-25T04:13:00.001-07:002012-09-25T04:37:24.191-07:00Ochii care nu se văd, se uită la Toshiba LED 32" 32TL933G<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span style="font-size: large;"><em>Nu știu alții cum sunt, dar mie mi s-a întâmplat nu de puține ori, ca, în vâltoarea agitației cotidiene, să rătăcesc unele lucruri care mă defineau și, repede, să le găsesc substitut. Însă și când apare declic-ul acela..., ferească Dumnezeu! Mă reîndrăgostesc cu o putere nebună de lucrul pe care, poate, îl credeam pierdut pe vecie. Așa mi s-a întâmplat și dăunăzi, când, hoinărind pe arealul virtual </em><a href="http://www.evomag.ro/" jquery172041940740455126996="1" target="_blank"><strong><span style="color: red;"><em>evoMAG.ro</em></span></strong></a><em>, mi-am izbit privirea de brand-ul Toshiba. Of, cum putusem să îl uit o vreme?! </em></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em></em></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em>Ca un tsunami, instant, curiozitatea mea a răscolit, și a răscolit pagină după pagină, până la:</em></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://www.evomag.ro/TELEVIZOARE-LED-TV/Toshiba-Televizor-LED-32-32TL933G-Full-HD-3D-200-AMR-LED-Smart-TV-87989.html" target="_blank"><span style="color: red; font-family: inherit; font-size: large;"><em>Toshiba LED 32" 32TL933G</em></span></a><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em>.</em></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em>Personificându-l, e exact samuraiul de care am nevoie. </em></span><a href="http://www.evomag.ro/TELEVIZOARE-LED-TV/Toshiba-Televizor-LED-32-32TL933G-Full-HD-3D-200-AMR-LED-Smart-TV-87989.html" target="_blank"><span style="color: red; font-family: inherit; font-size: large;"><em>Toshiba LED 32" 32TL933G</em></span></a><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em> m-ar putea salva de invazia familiei care, întotdeauna, găsește de cuviință să înrobească plasma din living, fie cu o telenovelă, fie cu un meci de fotbal. </em></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em>Cu </em></span><a href="http://www.evomag.ro/TELEVIZOARE-LED-TV/Toshiba-Televizor-LED-32-32TL933G-Full-HD-3D-200-AMR-LED-Smart-TV-87989.html" target="_blank"><span style="color: red; font-family: inherit; font-size: large;"><em>Toshiba LED 32" 32TL933G</em></span></a><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em> aș fi un om liniștit. Mi-aș putea duce existența în universul meu full hd. Ca să nu mai spun că e și 3D, altfel spus, certitudinea viitorului. Și cum eu sunt un fel de Dexter, adorând să testez noutățile, </em></span><a href="http://www.evomag.ro/TELEVIZOARE-LED-TV/Toshiba-Televizor-LED-32-32TL933G-Full-HD-3D-200-AMR-LED-Smart-TV-87989.html" target="_blank"><span style="color: red; font-family: inherit; font-size: large;"><em>Toshiba LED 32" 32TL933G</em></span></a><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em> m-ar putea ajuta să-mi văd încercările mele video 3D, fără probleme. Și unde mai pui că are capacitatea de convertire din 2D în 3D.</em></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em>Aș putea să mai spun că, întrucât unghiul său de vizionare e foarte bun, net superior celui al monitoarelor cu pretenții, mi-aș dori să folosesc </em></span><a href="http://www.evomag.ro/TELEVIZOARE-LED-TV/Toshiba-Televizor-LED-32-32TL933G-Full-HD-3D-200-AMR-LED-Smart-TV-87989.html" target="_blank"><span style="color: red; font-family: inherit; font-size: large;"><em>Toshiba LED 32" 32TL933G</em></span></a> <span style="font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman'; mso-fareast-language: RO;"><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em>și pe post de monitor PC.</em></span> </span><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em> Aaaa, și cu <a href="http://www.evomag.ro/TELEVIZOARE-LED-TV/Toshiba-Televizor-LED-32-32TL933G-Full-HD-3D-200-AMR-LED-Smart-TV-87989.html" target="_blank"><span style="color: red; font-family: inherit; font-size: large;"><em>Toshiba LED 32" 32TL933G</em></span></a> nu voi fi privată nici de prezența online-ului, întrucât îmi oferă avantajul de a naviga pe net, fiind un SMART TV.</em></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://www.evomag.ro/TELEVIZOARE-LED-TV/Toshiba-Televizor-LED-32-32TL933G-Full-HD-3D-200-AMR-LED-Smart-TV-87989.html" target="_blank"><span style="color: red; font-family: inherit; font-size: large;"><em>Toshiba LED 32" 32TL933G</em></span></a><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em> e tare simpatic. Spuneam că ar fi un samurai perfect, însă, dacă stau mai bine să îl privesc, pare să aibă trăsăturile unui ninja, fin și subțire. Nu s-o fi asemănând el cu mine la look, însă la atitudine, cu siguranță. </em></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em>Ei bine, ce mai tura-vura, </em></span><a href="http://www.evomag.ro/TELEVIZOARE-LED-TV/Toshiba-Televizor-LED-32-32TL933G-Full-HD-3D-200-AMR-LED-Smart-TV-87989.html" target="_blank"><span style="color: red; font-family: inherit; font-size: large;"><em>Toshiba LED 32" 32TL933G</em></span></a><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><em> mi-a acaparat mintea, gândurile! Visez deja la ziua când l-aș putea avea și i-aș putea cotrobăi, la rându-mi, prin ”sinapsele” lui cu reglaje de tot soiul!</em></span></div>
Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-28975664211774650922012-09-23T08:27:00.002-07:002012-09-24T12:07:48.101-07:00”TEXANUL” CARE MĂ INSPIRĂ<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><em>Sunt departe de a fi femeia perfectă. Nu am nici dimensiunile ideale, nici frumusețea glamuroasă în fața căreia pălește soarele sau mai știu eu ce astru monden. Dar, atunci când îmi aleg lângă mine pe cineva-ul acela special, mă duelez și le fac K.O pe toate ”botezatele” lui Botezatu și pe toate ”cocoanele” lui Coco Chanel. Cei care mă cunosc, dar și cei care mă citesc printre rânduri se pot întreba: ”Cum mama naibii, asta care se îmbracă de la second are tupeul să pășească în lumea Dorobanților?! Cum poate să defileze nepăsătoare pe Corso, asemeni unei porumbițe bazate, dar căreia îi lipsește ”continentul” descoperit de <strong>Columb</strong>eanu?!” Ei bine, răspunsul vine dintr-un univers aparte, dar nicidecum prea îndepărtat. Răspunsul vine de la <span style="color: black;"><a href="http://www.evomag.ro/" target="_blank"><strong><span style="color: red;">evoMAG.ro</span></strong></a>.</span></em></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><em>Cineva-ul acela care mă face specială și care dă contur ideilor mele este: <a href="http://www.evomag.ro/PORTABILE-Laptop-uri/Dell-Laptop-Inspiron-17R-7720-Intel-Core-i7-3610QM-17.3FHD-8GB-1TB-nVidia-GeForce-GT-650M2GB-USB-3.0-HDMI-Ubuntu-87737.html" target="_blank"><span style="color: red;">DELL INSPIRON</span></a></em></span><span style="font-size: large;"><em>.</em></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<span style="mso-spacerun: yes;"><span style="font-size: large;"><em> </em></span></span><span style="font-size: large;"><em>Am flirtat cu el din toate unghiurile și din toate pozițiile, încă de cum a ajuns în zonă. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Relația noastră nu a apărut în niciun ziar de mondenități.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Apoi am hotărât, fără echivoc, să ne ”interconectăm”. Și am început să ne construim propria lume. Am scris, am editat imagini. Și am dormit fie inveliți, fie dezgoliți, fie în patul conjugal, fie pe plaja din Vamă. Ipostazele noastre nu au apărut în nicio revistă deocheată. Pe hardul lui și pe componentele sufletului meu, însă, rulează zeci și sute de episoade cu crâmpeie de viață, visuri, calcule și câte și mai câte. Mai în glumă, mai în serios, presimt că îi vom bate până și pe producătorii filmelor hollywoodiene cu ceea ce vom mai realiza. Eu - femeia boemă, departe de a fi perfectă, el – cineva-ul acela fara bug-uri, ”texanul” acela perfect menit să strunească neprevăzutul. </em></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><em>Povestea noastră continuă și astăzi. Chiar în dimineața asta, am simțit privirile invidioase ale „divelor” cum îmi săgetau brațul care îl ținea strâns pe el, pe: <a href="http://www.evomag.ro/PORTABILE-Laptop-uri/Dell-Laptop-Inspiron-17R-7720-Intel-Core-i7-3610QM-17.3FHD-8GB-1TB-nVidia-GeForce-GT-650M2GB-USB-3.0-HDMI-Ubuntu-87737.html" target="_blank"><span style="color: red;">DELL INSPIRON</span></a>. </em></span><span style="font-size: large;"><em>Până și domnii cu ștaif de prin oraș priveau cu invidie ce bine ne stătea împreună. Și cum să nu fie așa când ”diavolul” argintiu din dreapta mea emana putere și inteligență?!</em></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><em><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>La o terasă, m-am oprit să-i privesc ochii imenși de 17.3 inchi. Am auzit de la masa vecină cum cineva șoptea: ”Binecuvantareeee, Intel Core i7-3610QM”. Mi-a crescut și mie inima de fericire, mai ales dându-mi seama repede că respectivul era un ”literat” în domeniu. Iar când a mai venit vorba de rami, eeeh, ”texanul” meu,...8GB rami! Nu știu dacă mă credeți, dar atâtea sentimente am pentru ”diavolul” meu zvelt! </em></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><em>Cu toate acestea, însă, oricât de multe trăiri și sentimente aș avea eu, el e capabil să mi le cuprindă pe toate într-un hard disk de 1TB, cum la fel de capabil e să mă binedispună prin atributele lui de iubire: 2GB Nvidia GeForce GT 650M. Nu-i așa că e demențial?! Să vă mai spun că e un vitezoman cu porturi USB 3.0, că mă alintă prin conectivitate WiFi cu normă N si LAN? Eu zic să mă opresc aici că, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">DE-L L</b>aud mai mult, s-ar putea să vă inspire pe toți, iar la <span style="color: black;"><a href="http://www.evomag.ro/" target="_blank"><strong><span style="color: red;">evoMAG.ro</span></strong></a> </span>să se ceară doar ”texani”! Ihaaaaa!!!</em></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-72431968686719269142012-08-02T01:37:00.001-07:002012-08-02T01:37:08.039-07:00(NU) SUNT OM DE ECHIPĂ...<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<em>Cândva, nu de mult, cineva - îmbrobodit în parfumuri fine și aparentă eleganță, cu un strâmbat în colțul gurii la văzul muncii de jos – mi-a spus că eu și prietenii nu știm să lucrăm în echipă, ca nu suntem oameni de echipă. Astăzi, altcineva – cu pulsul aproape la limita exploziei din cauza vremii și vremurilor, mi-a adresat o întrebare, parcă vrând să-și pecetluiască ce știa, deja, oricum. Întrebarea suna cam așa: ”Rămânem o echipă, nu?”</em></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<em>Instant mi-am amintit un reproș al unei alte persoane: ”Nu ai vrut să mă ajuți, nu ai vrut să facem echipă!”.</em></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<em>Brusc devin indignată. Cum se face că parcă timpul o ia de-a valma și trăiesc înaintea erei noastre... Unde mă situez eu pe scara de care se cațără, deopotrivă, valori și nonvalori ce roiesc în jurul cunoscuților mei? Ba sunt, ba nu sunt! Și, totuși, sunt!.. Dar, până la urmă ce este echipa? Căci acesta este cuvântul din ecuația care mă face să-mi dau seama că stau prost la matematică, dar al naibii de bine la a mirosi oameni și caractere (chiar dacă unora le las impresia că m-au putut prosti)...</em></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<em>Așadar, ECHIPA! Eu aș zice că e o mașinărie prin care Dumnezeu își prepară, ceas de ceas, porția de bună dispoziție. Și cum Dumnezeu e flămând de bine, mașinăria trebuie să meargă ca unsă. Altfel, zic tot eu, în bucătăria divinității se mânie cineva... Și când se mânie, lucrurile ies prost și nimic nu mai e ce-a fost! Nah, că s-a produs și rima!</em></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<em>Ca să revin... Deci, stau și meditez! Și tot fac niște calcule ca să am răspunsul la mine, în cazul în care, într-o seară voi avea dubii, dacă să pun capul liniștită pe pernă sau să am motive de îngrijorare.</em></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<em>Nu știu cum se face, însă, că fie dorm vara, fie dorm iarna, fie ziua, fie noaptea, din pricina celor menționate mai sus, nu-mi simt somnul deloc abuzat de vre-o remușcare.</em></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<em>Pentru că....Da, nu sunt om de echipă! Nu mă pot ”împreuna” în ”sfânta prietenie” a veneticilor și adunăturilor care habar nu au să contruiască ceva, dar știu <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>că blamând micile realizări ale cuiva primesc mângaiatul pe creștet din partea impresionabililor. Și gata, sunt realizați! Până la urmă, să fie sănătoși, într-un măr putred în care colcăie îngustimea și incapacitatea! </em></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<em>Cât despre seara asta, și acum îmi voi așeza tâmplele liniștite pe pernă. Sunt parte a unei echipe. Am fost și voi fi. Căci îmi place să dau dracului ierarhii și statusuri de pe facebook atunci când vine vorba despre truda și despre munca pe care o venerez și în care mă regăsesc. Ei bine, îmi place să cred că un astfel de om de echipă sunt. Un răzvrătit care își bagă picioarele în strategiile întocmite pe la colțuri, un nebun care urăște politețurile de complezență și neagă vehement plecăciunile. Mda, până la urmă, o femeie necizelată – cum ar zice unii- care nu-și pictează sprâncenele cu ”marker” pentru a lăsa impresia unei priviri inteligente și care e dispusă a-și pierde nopțile în a monta, alături de prieteni, reportaje, nu în a monta pe unul împotriva celuilalt.</em></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<em>Mâine dimineață, zorii mă vor trezi după o noapte atât de calmă. Pentru că...Da, nu am vrut și nu vreau vreodată să ajut pe cineva, oricine ar fi el, dacă nu vrea să fie ajutat decât în stilul ”minte-mă frumos„. Nu am vrut și nu vreau să fiu parte integrantă a unei echipe care bezmeticește în haos, având ca singură țintă jegmănirea impresionabililor. </em></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<em>Deci, nu sunt om (de astfel) de echipă...</em></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgM-Gd_JabAysdRnmWZQxoPeWlFvYFfWCPyMLemZwnZzmq0uLFQPxx5C7LJqqxWlgz3xexISvaPzz-lbLgP92IdYO2XajNuaqdNQn3e99I_QX-OMFybpgYsZ5kOi_Frdv8JfxBodpRyrXRH/s1600/team_mm%5B1%5D.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" eda="true" height="176" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgM-Gd_JabAysdRnmWZQxoPeWlFvYFfWCPyMLemZwnZzmq0uLFQPxx5C7LJqqxWlgz3xexISvaPzz-lbLgP92IdYO2XajNuaqdNQn3e99I_QX-OMFybpgYsZ5kOi_Frdv8JfxBodpRyrXRH/s320/team_mm%5B1%5D.png" width="320" /></a></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-19611424645855060242012-07-11T09:15:00.002-07:002012-07-11T09:15:57.977-07:00READUCERI AMINTE<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCR9bOwelJUXrrGOqA1AyvAbg1X1R3D2c6ylBxgU80wGMc_jB7SqbWmgABEVccU27AnH4frci3QJbFGgB9MT1g3T0I_TjR6IZNzd1S7WT-Z6wIiffDW17Sr-_NEgWI2xIk2yfriZhyphenhyphenkMpn/s1600/Always-Together%5B1%5D.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCR9bOwelJUXrrGOqA1AyvAbg1X1R3D2c6ylBxgU80wGMc_jB7SqbWmgABEVccU27AnH4frci3QJbFGgB9MT1g3T0I_TjR6IZNzd1S7WT-Z6wIiffDW17Sr-_NEgWI2xIk2yfriZhyphenhyphenkMpn/s320/Always-Together%5B1%5D.jpg" width="254" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="FR" style="font-size: 14pt;">Ce lini</span><span lang="RO" style="font-size: 14pt;">ște
plină de zgomot </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Aleargă prin venele mele,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Iar arșița verii mă-ngheață!</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Sunt una cu pulberi de stele...</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Risipită prin trecerea lumii,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Din țărână-mi fac aripi și zbor,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Este greu să pășesc printre oameni,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Dar alături de tine-i ușor.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Mă culegi din unghere ascunse,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Ma găsești unde alții mă pierd,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Iar în locurile-n care doar blestem,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Lângă tine învăț să dezmierd.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Ce liniște plină de zgomot,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Cavalcadă în sufletul meu!</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Ne cunoaștem aproape de-o viață,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt;">Însă, e prima oară, mereu...</span></div>
<span style="background-color: #274e13;"></span>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-24738064570429917442012-06-19T08:18:00.001-07:002012-06-19T08:23:10.872-07:00DESPRE OAMENI ȘI DEMNITATE<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-0_gMx3oFt2-vWAXL7BgYnPIQ-7P2PY6sPKFbXnjAfKXCX-YctXpQL48NARJVOYR_UrOQS7ETvA6WHfcRXebA5BArSk0wBEJ-7XiLv1DOtcQBdq1b1A8hPZ9u7enzP6A0TfLf-40v_TBH/s1600/pride_levels%5B1%5D.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" rca="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-0_gMx3oFt2-vWAXL7BgYnPIQ-7P2PY6sPKFbXnjAfKXCX-YctXpQL48NARJVOYR_UrOQS7ETvA6WHfcRXebA5BArSk0wBEJ-7XiLv1DOtcQBdq1b1A8hPZ9u7enzP6A0TfLf-40v_TBH/s320/pride_levels%5B1%5D.JPG" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #274e13; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Nu-mi plac oamenii care vorbesc mult și râd puțin, cu jumătate de privire. Îmi plac, la nebunie, oamenii care vorbesc prin gesturi, prin fapte și, dincolo de acestea mai și arată cât suflet pun în toate, printr-un zâmbet întreg, cu o privire ațintită drept spre irisul sălbatic din ochii mei. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #274e13; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #274e13; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Nu-mi plac oamenii îmbrăcați în culorii vii, parfumați cu ultimul răcnet în materie de feromoni falși. Îmi plac oamenii în veșminte șterse, terne, dar cu inima plină de un curcubeu al sentimentelor sincere. Și mai îmi plac oamenii care emană subtil un iz al propriului lor ego.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #274e13; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Țin să lămuresc toate acestea pentru cei care au roit în jurul existenței mele, încercând cu disperare să demonstreze, prin lucruri pe care, de altfel, nu dau doi bani, că sunt profesioniști sau bine intenționați. Și mai țin să lămuresc toate acestea pentru cei care mi-au cerșit atenția, într-un fel sau altul, reproșându-mi că am trădat sau că nu mi-am pus toată energia mea și a prietenilor mei în slujba ”binelui”. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #274e13; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Prin urmare, continuu a spune...</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #274e13; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Când unii se ascundeau în spatele unor intrigi, eu am construit! Când alții își numărau dușmanii, eu îmi număram oamenii din echipă! Când unii făceau strategii și plănuiau înspre ce alte dorsale să-și mai îndrepte buzele, eu am rămas credincioasă unui singur BINE: acela învățat în cei șapte ani de acasă. Si tocmai datorită acestui BINE, am curajul să le mulțumesc celor care au crezut și încă mai cred în mine, dar le e teamă să recunoască. Și da, tot datorită aceluiași BINE, îi asigur pe toți curioșii că sunt mândră de ce pot realiza în spiritul respectivului BINE, alături de oamenii dragi și de prietenii mei care, așa după cum spunea Nichita Stănescu, ”nu sunt mulți, dar sunt nenumărați!... </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #274e13; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Ei bine, acest BINE are un nume: DEMNITATE. </span></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-4742411074901687022012-03-05T11:28:00.005-08:002012-03-05T11:31:12.156-08:00VOINTA<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijKcIoNQktrdkWr7JgAdVv6GYRitxKjEB-5GUBmoglFmRiAbU-ufBru5SgG3rulGrNzjrw5t_yqPTyiz28b1U5Ighi-2Xl5t1_7iaqf-NzD6sP5Lm3wwxpfKBy4GzG_m_jTnBy5Fx0Avh5/s1600/dorinta-wish%255B1%255D.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 218px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5716497251892509858" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijKcIoNQktrdkWr7JgAdVv6GYRitxKjEB-5GUBmoglFmRiAbU-ufBru5SgG3rulGrNzjrw5t_yqPTyiz28b1U5Ighi-2Xl5t1_7iaqf-NzD6sP5Lm3wwxpfKBy4GzG_m_jTnBy5Fx0Avh5/s320/dorinta-wish%255B1%255D.jpg" /></a><em><span style="font-family:georgia;color:#666600;">Pășesc încet peste secunde<br />De parcă n-aș vrea să le-ntrec,<br />Dar vreau să știe lumea unde<br />Și când voi fi știut să plec.<br /><br />În jur hiene și lăcuste<br />Se zbat să fie cât de sus,<br />Dar gându-mi știe ca să guste<br />Dorința de a mă fi dus.<br /><br />Nu-i locul meu în ascunzișuri,<br />Sau în vre-o promiscuitate<br />Și nu stau să tocesc tăișuri<br />Tăindu-mi drum prin nedreptate.<br /><br />Trec mai departe prin secunde,<br />Am mai trecut și-o să mai trec,<br />Căci nu mi-e teamă să știu unde<br />Voi fi ajuns când știu să plec.<br /></span></em><br /><div></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-54341274617004078222012-01-03T07:23:00.000-08:002012-01-03T07:25:34.046-08:00GÂNDURI DINTR-O ZI...<div align="justify"><br /><span style="font-family:georgia;color:#333300;"><em>Uneori mi-aș dori să fiu ce aș putea să fiu și nu<br />pot,<br />Să las la ușa omenirii orice urmă de suflet<br />Și să intru ca un tâlhar în propria-mi conștiință,<br />Să răvășesc sentimente, fapte, iluzii...<br />Ieri, de exemplu, am vrut să fiu ce se poartă,<br />Înfățișare șlefuită din sentimente ascunse,<br />Cu ochi de șarpe care adulmecă arginții,<br />Cu dinți de hienă care sfâșie leșurile<br />prietenilor...<br />Astăzi mi-am jurat, chiar că mă transform;<br />Îmi caut de undeva, dracu, o piele de împrumut<br />Și mă îndes până și în feromonii acesteia,<br />Iar spre seară am deja o înfățișare nouă.<br />Aiurea!...<br />De cum Dumnezeu și-a aprins făcliile cerului,<br />Mi-am întors privirea înspre infinit și m-am<br />cutremurat...<br />Dorințele mele sinistre nu se pot îndeplini<br />De vină e lumina din ochii mamei pe care o văd prin<br />privirea mea,<br />Și de vină mai e puterea din rugăciunile tatălui<br />Sau îmbrățișarea iubirii alături de care mă trezesc<br />în zori....<br />Nu pot să fiu ce aș putea să fiu...<br />Îmi urlă sinceritatea din toți rărunchii și scuip<br />diavolul<br />Fără pic de rușine!<br />Asta sunt eu!<br /> Lovită cu<br />pietrele disprețului aruncate de toți aroganții,<br />Mă înclin de durere, dar nu mă închin<br />Decât în fața acelora care m-au învățat să fiu ceea<br />ce sunt,<br />Un om care, uneori, și-ar dori să fie ceea ce ar<br />putea să fie și nu poate...<br /><br /></em></span></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-79686018187033854042010-12-13T10:23:00.000-08:002010-12-13T10:25:50.086-08:00EsEu<em><span style="color:#666600;">Aseară, Dumnezeu mi-a batut in fereastră...<br />Dar, ca să fiu în rand cu lumea, de ceva vreme îmi pusesem termopane<br />Așa că nu am L-am auzit<br />Și, oricum... jucam poker cu Diavolul.<br />Râsete, băuturi scumpe, camarazi ieftini...<br />Pe la miezul nopții, am auzit o lovitură în ușa inimii,<br />Am simțit cum tamplele mi se izbesc de marmura neagră<br />Și nu mai știu nimic...<br />Dimineață m-am trezit în temniță.<br />Mi s-a spus că l-am jefuit pe însuși Belzebut.<br />Dau să caut în buzunare, găsesc 30 de arginți,<br />Încerc să strig, mi se spune să tac,<br />Vreau să mă ridic, mă prăbușesc.<br />Hei, de fapt, picioarele îmi sunt zdrobite și sfărâmate,<br />Mâinile arse. Dar totuși, mai am putere să murmur<br />”Scapă-mă Stăpâne!”<br />Din celulele vecine mi se șoptește continuare poveștii,<br />Așa am aflat că după răfuiala de azi noapte,<br />Sufletul mi-a fost luat de urgență<br />Câțiva heruvimi îl țin conectat la iertare,<br />Dincolo de fapte, în spitalul de nori purpurii...<br />Mi-e teamă!<br />Dacă vre-un trimis al lui Satan se angajeaza brancardier?<br />Sufletul meu atârna de niște fire de paianjen.<br />Aici, acum, e frig!<br />Mi-e teamă, Stăpâne! Aici, in adâncuri,<br />Începe un amplu proces de conștiință!... </span></em>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-84897524910705569872010-01-13T07:37:00.000-08:002010-01-13T07:43:03.656-08:00Eram, am fost, suntem si-o sa mai fim...cat dragostea se uita-n ochii nostri!...<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhs27bMyKkl5zE508PPv4S1SfootPsCCAwuj7bpFgPL0g3qtJm2d-em_ZjwF8exrm-mojcPkgSaoILdS32pDrw71IVS4ZOLU7DGBfiiMnkTQOfSWiZDAWCUjB8HPXxArr7ShT9Bb2fA4eQU/s1600-h/IMG_5465.JPG"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 213px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5426249202900046946" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhs27bMyKkl5zE508PPv4S1SfootPsCCAwuj7bpFgPL0g3qtJm2d-em_ZjwF8exrm-mojcPkgSaoILdS32pDrw71IVS4ZOLU7DGBfiiMnkTQOfSWiZDAWCUjB8HPXxArr7ShT9Bb2fA4eQU/s320/IMG_5465.JPG" /></a><br /><div></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-30334631581184663232009-12-15T01:16:00.000-08:002009-12-15T01:30:34.027-08:00Poveste de iarna<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8Q-T-NFCH4Sqiv7kE_Ixba5ft-6WUE7v-Nx1CwEr1y70a6MI9jgw7XSx64usxDae5MfF8soxq0CrGxMpQ5czNXgjS09N0vimPt-rrrFFH32cEs9abGM01ZXdVDJAko_LIUK0YB4Epr8UJ/s1600-h/christmasangels_550px.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 250px; DISPLAY: block; HEIGHT: 320px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5415391497313637218" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8Q-T-NFCH4Sqiv7kE_Ixba5ft-6WUE7v-Nx1CwEr1y70a6MI9jgw7XSx64usxDae5MfF8soxq0CrGxMpQ5czNXgjS09N0vimPt-rrrFFH32cEs9abGM01ZXdVDJAko_LIUK0YB4Epr8UJ/s320/christmasangels_550px.jpg" /></a><br /><div align="justify"><em><span style="color:#ffffff;">Ce sunt zilele? Clipe razvratite… Ei, pret de peste trei sute de astfel de clipe din an, ma zbat sa tin pasul cu furnicarul ce umbreste Pamantul. Si astfel, nu de putine ori, mi-e foame de iubire, dar sunt satula de ura. Si mi-e sete de fericire, dar ma adap cu tristete,… ca un animal haituit caruia nu-i place vanatoarea, insa cata mereu in bataia gloantelor.<br />Cand viscolul scornit dintre blocurile cenusii isi schimba mirosul de pustiu in aroma de vin fiert si ceai din muguri de brad, franturile de clipe incep sa se schimbe. Cu putin noroc, cei mai batrani dintre heruvimi isi despletesc ramuri de par alb in coltul stelei si vad mai bine tacerea mea si a celor asemeni mie. Apoi, tot ei, pajii intelepti ai cerului, incep sa deretice prin casa Mantuitorului. Printr-un ochean ratacit din vremea lui Noe, in cuferele sfinte, cerceteaza privelistea furnicarului intrat intr-o goana domoala. Nu mai e mult!<br />Si pentru ca tot ceea ce savarsesc ingerii, savarsesc fara magie, dar cu infinita iubire, lucrurile bune devin cat se poate de firesti, ca niciodata, parca, in cele peste trei sute si ceva de clipe razvratite din timpul anului.<br />Cu madularele zdrobite de goana zadarnica de pana acum, intr-o ultima zbatere, ma asez langa fereastra… Asemeni unui copil in asteptarea unui cadou, cu o maneca mototolita sterg aburul care invaluie geamul. Si ma uit cu ochii inchisi. Vad aceiasi heruvimi cum imprumuta un blender de la cofetaria din capatul strazii. Urca putin inspre slava, deschid un dulap de gheata si iau din el toate ingredientele necesare pentru o iarna de poveste. Fulgi mari ca in urma cu zeci de veacuri, fulgi mici, cu un design nonconformist, ca acum… Toti, insa, sunt plini de liniste calda. E drept, cate un inger, mai artist din fire, plamadeste fulgi de satin dupa chipul si asemanarea noastra…<br />Deschid ochii intr-o atingere de ganduri si-mi dau seama ca nu-i in zadar a-ti rataci in suflet macar un dram de credinta. Si strig, alergand desculta in zapada ce-mi ineaca gleznele: CRED! Amintiri cu Mos Craciun imi zvacnesc la tample. Si mai cred ca peste cateva clipe razvratite, mesagerul lui Dumnezeu va zambi, din nou, si la mine in prag!...<br /><br />Sarbatori fericite, tuturor!</span></em></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-65740959211335312422009-10-27T16:27:00.000-07:002009-10-27T16:50:47.386-07:00COR Y AMOR<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEileOoH5qkIta5YdBSw3-8soCSdq5biQ2G8DKWtu3fy36HDvuP2gZY5-AmZGl7HuuLulFiMTXzhjh2MOjIxhpjvBP6_T0tbjf90RBxCVx_y-XubB697oBOGyRZeDS5f2TRBRiseIFccRaLh/s1600-h/Ocean_Love.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5397429257005728450" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 256px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEileOoH5qkIta5YdBSw3-8soCSdq5biQ2G8DKWtu3fy36HDvuP2gZY5-AmZGl7HuuLulFiMTXzhjh2MOjIxhpjvBP6_T0tbjf90RBxCVx_y-XubB697oBOGyRZeDS5f2TRBRiseIFccRaLh/s320/Ocean_Love.jpg" border="0" /></a><span style="color:#999999;"><br /></span><div align="justify"><br /><span style="font-family:georgia;color:#999999;"><em>O viata intreaga am spulberat iluzii-corabii. Nu am stiut sa fac nimic altceva. Femeie-pirat, cu suflet salbatic ascuns printre navoade incalcite. Asa am fost, pana mai ieri. Nicio clipa nu mi-as fi descatusat sufletul si nicio secunda nu as fi ancorat intr-un port extravagant unde cresc flori de vanilie. Te-am zarit pe tine, insa… Si m-am lasat dusa de val… Eu, tocmai eu, care stiam atat de bine sa sfartec oceanul destinului fara a avea nici cel mai mic resentiment. Eh, dar cum sa te las a pluti in deriva ?!<br />Intr-o inclestare incredibila tineai la piept un cufar din lemn de speranta. Of, imaginile astea, ma urmaresc si acum ! Da, am fost ce am fost !… Nu, nu puteam sa mai continuu asa. Da, am facut bine ce am facut ! Nu, nu am gresit cu nimic !<br />Am zburat in ocean… Aveam un fel de aripi de alge si am ajuns la tine. Te-am adus pe puntea dintre « ce a fost » si « ce va fi ». Ai deschis ochii larg. Abia atunci mi-am dat seama ce adanc si albastru e oceanul ! Si am simtit cum, pentru totdeauna, ma invaluie fara scapare.<br />Nu mai stiu cat a trecut de atunci. Sa tot fie un veac de scoici si corali !... Dar imi amintesc de parca ar fi fost in urma cu o secunda. Si in fiecare seara, cand imi asez tamplele pe soaptele brizei, revad incheietura mainii tale drepte… Se asaza pe sanul meu stang si destrama siragul de perle aduse in cufarul din lemn de speranta… COR Y AMOR soptesc valurile !<br />In noaptea aceasta stau treaza femeie-pirat, dar acum impletesc iluzii pentru inca un veac de scoici si corali. Naufragiat, pe taramul umerilor mei, ridici fara incetare o coliba din umbra buzelor tale. Si te hranesti cu sarea din ochii femeii-pirat care a fost odata…</em></span></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-32679120830480350792009-10-26T08:14:00.000-07:002009-10-26T08:25:50.655-07:00Secretul iubirii<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjByTrAtemaQTfAAZ89aogctaNxOI7ibFuZN2tLA-rD7ZeuA8zF7x5C-wllZ4TKbz4yPkpjbwYaJp79DYVVuOLnMsxDNm2E95S9b-n5EUIraTjVXMN2c1QSCKmK1tqem1QIRHjzD05jTyBs/s1600-h/leaf-hands-clock-01.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5396930245237379394" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 240px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjByTrAtemaQTfAAZ89aogctaNxOI7ibFuZN2tLA-rD7ZeuA8zF7x5C-wllZ4TKbz4yPkpjbwYaJp79DYVVuOLnMsxDNm2E95S9b-n5EUIraTjVXMN2c1QSCKmK1tqem1QIRHjzD05jTyBs/s320/leaf-hands-clock-01.jpg" border="0" /></a><br /><div><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Atata toamna e afara<br />Si-atata vara e in noi,<br />Pare ciudat, dar, impreuna,<br />Noi dam secundele-napoi.<br /><br />Si ceasul lumii cat o iarna<br />Asculta doar ce spunem noi<br />Si-oricat de graba e in toate,<br />Noi dam secundele-napoi...<br /></em></span></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-21998663697548215082009-09-28T05:02:00.000-07:002009-09-28T05:03:57.101-07:00„Eu am instalat Windows 7 si…”… de la primul click am avut impresia ca mi-am adus din lumea virtuala un tip super cool. Si asta deoarece nu numai ca arata bine, dar se si misca natural. Mai mult decat atat, simt nevoia sa marturisesc faptul ca eu din fire sunt cam fara tragere de inima cand vine vorba despre PC. Cu Windows 7, insa, odata instalat, oaaau, mi-a venit un chef nebun de a trudi pe tarlaua online-ului si nu numai. Altfel spus, datorita interfatei sale extrem de prietenoase, Windows 7 creaza pofta de munca. Si asta nu e tot! Windows 7 te determina sa iesi din haos. Pentru ca, datorita acestui “tip” cool, in PC, totul e curat si extrem de bine organizat. In linii mari, cam asta e cu Windows 7. Ah, ba nu! Era sa uit! In incheiere trebuie sa ma destainui complet. Pentru ca de cum l-am instalat in dormitorul meu, nu a dat niciun motiv de instabilitate, ar cam trebui sa-i raman fidela? Cel putin pana apare ceva mai bun! Nu-i asa?<br /><br />PS: …desi ma indoiesc ca va aparea ceva mai bun in scurt timp. Am cumparat recent un PC ultra super performant IntelQuadCore, 4 GB RAM, HDD-uri in RAID, 2 monitoare si se impaca bine doar cu Windows 7, dand rezultate extraordinare in tot ce inseamna<br />editare video, multimedia s.a.mAngihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-52850131998672577622009-09-03T13:31:00.000-07:002009-09-03T13:54:11.071-07:00Cand Dumnezeu te iubeste...<div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Cand Dumnezeu te iubeste, iti dezleaga privirea din lanturile naivitatii. In prima zi iti da ochelari de soare sa te obisnuiesti cu lumina, iar apoi iti pune picaturi de desteptaciune intre pleoape. Asa se face ca in urmatoarele saptamani te trezesti ca dupa o betie crunta. Mahmur de revelatii. Mai ca nu-ti vine sa mai recunosti lumea. Cei care te-au imbatat cu amicitii si cu strategii binevoitoare isi leapada vesmintele sufletesti, una cate una. Si dintr-o data ii vezi goi pe dinauntru. Ii bati pe umar si auzi zgomotul dintr-o scorbura. Tresari...</em></span></div><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Si totusi, Dumnezeu te iubeste! Buna dimineata!</em></span></div><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Cand Dumnezeu te iubeste, iti strica planurile. Le arde cu oportunitati nebanuite si le face scrum... de tamaie. In prima zi, esti tentat sa fugi ca necuratul, dar apoi divinitatea iti da sa prizezi putina mireasma de desteptaciune. Asa se face ca in urmatoarele saptamani plutesti intre intrebari. Buimacit de revelatii. Aproape sa nu te mai recunosti. Te privesti in oglinda si vezi un alt om. Iti asculti inima, dar de aceasta data ii da intaietate ratiunii. Tresari...</em></span></div><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Si totusi, Dumnezeu te iubeste! Buna dimineata!</em></span></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-36789855431248865212009-06-14T02:24:00.000-07:002009-06-14T02:47:16.363-07:00O poveste de pe strada mea<div align="justify"><span style="color:#999900;"><span style="font-family:georgia;"><em>Ar fi putut sa-mi fie vecina pe Aleea Romanilor din Deva. Are suficiente rubedenii care, cu mare drag, si-ar fi dorit-o alaturi si, dupa cum le stiu, cu siguranta, i-ar fi oferit un trai linistit, asa ca pentru o venerabila pensionara. La cei 90 de ani ai sai, insa, Sinziana Lucaci pare mai hotarata ca oricand sa-si duca veacul in satul copilariei mele – Braseu – la peste 70 de kilometri de orasul capitala a Hunedoarei. Pentru multi, acest lucru poate parea o nebunie, dar Sinziana Lucaci se dovedeste a fi mai cerebrala ca niciodata. Si cum sa nu fie asa cand traieste in creierii muntilor?!<br />Nu fuge de lume. Poate doar ii e lehamite de ea. Sau, cel putin, de unii dintre “marii domni” de la oras. Nu se teme nici de amintirile vremurilor de altadat’. Poate doar se mai chinuie, din cand in cand, in zilele care sunt la fel, sa le poarte povara pe coasta dealurilor. Apoi mai batatoreste cararile livezilor din poiana unde cerceteaza cei mai rodnici pomi. Cu mare grija, asa cum a facut de cand se stie. Nu e timp de zabava, belsugul prunilor trebuie pazit cu strasnicie. Iubitorii de licori bahice ar da oricat pe o kila de vinars de pruna, facut asa ca la Braseu, cum numai Sanziana Lucaci stie…</em></span><br /></span><br /><br /><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/Y4Cj1W_LJ30&hl=en&fs=1&"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/Y4Cj1W_LJ30&hl=en&fs=1&" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><br /><br /><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Aceasta poveste de pe strada mea participa la <a href="http://www.victorkapra.ro/2009/05/14/concurs-lg-castiga-cel-mai-nou-televizor-lcd-lg-lh5000-full-hd"><span style="color:#cc0000;">Concursul LG Electronics Romania</span></a>, avand ca premiu un televizor LCD LG LH5000.<br />Îl invit si pe <a href="http://www.danicrisan.blogspot.com/"><span style="color:#cc0000;">Dani Crisan</span> </a>sa participe la acest concurs.<br /></div></em></span>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-36917783709164471502009-06-11T13:11:00.000-07:002009-06-11T13:39:13.333-07:00Poem (ne)resuscitat<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxKaOhDz96e6Z8uGlh-oIaobtx8AkKltWFFtM53sIByMgGkqGbb6q6oVzJFf8_KoK7BrRCR_dV_6Cwbj9dv6FWUjvSTfZI7P1ULpWPv7mCabJOpkZ8SKSEp4hitF8IW3nYD6f7a3D4mJ8u/s1600-h/sad_man.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 318px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5346172316866738994" border="0" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxKaOhDz96e6Z8uGlh-oIaobtx8AkKltWFFtM53sIByMgGkqGbb6q6oVzJFf8_KoK7BrRCR_dV_6Cwbj9dv6FWUjvSTfZI7P1ULpWPv7mCabJOpkZ8SKSEp4hitF8IW3nYD6f7a3D4mJ8u/s320/sad_man.jpg" /></a><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Am intalnit candva oameni,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Lumea e frumoasa!-mi-am spus</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Si am inceput sa-mi incredintez visele papadiilor.</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Peste noapte a venit furtuna si mi-a spulberat reveeria,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Dimineata m-am trezit buimaca.</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Nu bausem nimic, si totusi...</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Lumea se-nvartea de-a-ndoaselea,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>In jur, doar papusi conflabile, </em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>rumegandu-si singure bretelele</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Si doar mascarici mincinosi</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>cu urechile astupate de celulare.</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Sunt pe o alta orbita!-mi-am spus</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>-Nu, esti orbita de lehamite!</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>mi-a soptit un cocalar.</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Ma rog, oi fi eu nascuta inaintea erei mele,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>M-oi fi schimbat peste noapte, dar...</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>din cate imi aduc aminte...</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Am intalnit candva oameni!</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Unde s-au ascuns?!</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Probabil in buzunarul hainei mele de la second,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>in care am sufocat o hartie cu un poem...</em></span></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-92110507590053153002009-05-03T14:45:00.000-07:002009-05-03T15:17:54.739-07:00Intrebare pentru Dumnezeu<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbED-7RrfRT1j9B_XYHSuKlaA6ELVEGzLBB8v0SfOZlleylD3bAx84TZ1RZYInacNzz2kLZyuFmt7HzkoaxjmVttuSWXePtlBD3RH9RYQJGBjT1vN3LIa5ys-ga5GPW1TrgKc_3Edf1CL6/s1600-h/angel_pray.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331725443054974818" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 214px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbED-7RrfRT1j9B_XYHSuKlaA6ELVEGzLBB8v0SfOZlleylD3bAx84TZ1RZYInacNzz2kLZyuFmt7HzkoaxjmVttuSWXePtlBD3RH9RYQJGBjT1vN3LIa5ys-ga5GPW1TrgKc_3Edf1CL6/s320/angel_pray.jpg" border="0" /></a><br /><div><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Doamne, de ce m-ai facut maracine?</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>ma intreb,</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>De ce m-ai asezat la marginea prapastiei?</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Imi raspund singura, </em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>in fiecare seara, dupa ce imi rastignesc palmele pe semnul crucii...</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Ca sa cuprind cu ghimpii visurile pierdute ale omenirii.</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em></em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Doamne, de ce m-ai facut cu strigatul in ochi, </em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>ma intreb,</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>De ce m-ai invatat sa caut adevarul?</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Imi raspund singura,</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>in fiecare dimineata cand privesc rasaritul...</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Ca sa vad care necunoscut imi poate fi frate.</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em></em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Doamne, de ce mi-e dat sa ating muntii de aur</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Cand pasii mei se pierd in lut?</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Imi raspund singura,</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>in fiecare primavara, dupa ce da coltul ierbii...</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Din tarana se infrupta viata.</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em></em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Doamne ce planuri mai ai cu mine?</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>ma intreb<br />De ce imi mai bati la usa incaperii cu mucegai?</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Singura imi raspund,</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Ca sa deschid sufletul spre ceea ce sunt:</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>Dintotdeauna copilul care si-a pironit increderea</em></span><br /><span style="font-family:georgia;color:#999900;"><em>pe bratele crucii Tale!</em></span></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-21919074537467994792009-04-06T08:14:00.000-07:002009-04-06T08:54:59.516-07:00Ce a fost si ce va fi<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcqWZZ0NMg1ZmveJ9Ec7oCOx3Y1Benx1iAkVWMYfmTaNzaIeGLTCA57zHUhuE3lCIcJj6zhSyjUQVsPUOeO3HZSejY49pqWNHqA8B07ekWrGe6B-Gp8jJOjovN-SGruNzGJ3lRUh6mFevD/s1600-h/Amy-Lee-open-door%5B1%5D.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5321607280008263362" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 240px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcqWZZ0NMg1ZmveJ9Ec7oCOx3Y1Benx1iAkVWMYfmTaNzaIeGLTCA57zHUhuE3lCIcJj6zhSyjUQVsPUOeO3HZSejY49pqWNHqA8B07ekWrGe6B-Gp8jJOjovN-SGruNzGJ3lRUh6mFevD/s320/Amy-Lee-open-door%5B1%5D.jpg" border="0" /></a><br /><div align="center"></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:lucida grande;color:#666600;"><em>Am inchis usa. Am ferecat-o cu un lacat al visarilor si am asezat tamplele pe linia norocului din mana ta. Am atipit mai multe zile intr-un somn bezmetic invaluit intre doua sintagme: "ce a fost" si "ce va fi". Intre timp, zarul usii a fost zdrobit de un amalgam al sentimentelor provenite din mintea unora si altora. Ca in copilarie, insa, cand ma furisam printre cuferele cu carti vechi din podul casei, am stat si acum in taina... M-am ascuns printre cugetarile invatate din acele carti. Si m-am bucurat in sinea mea de ceea ce a fost si am lasat la pragul usii. Am fost fericita pana si de faptul ca am crezut ca poti face castele de nisip trainice impreuna cu niste oameni construiti din gunoaie. Si nu am regretat nici macar clipele in care am ajutat niste fiinte care se pretind a fi filosofi, in timp ce ele inca aspira la statutul primatelor. Pana la urma, de ce as fi suparata pe ceea ce a fost?! Gunoaiele te ajuta sa faci diferenta intre putori si parfumuri. Minutele scurse te invata sa pretuiesti viitorul...</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:lucida grande;color:#666600;"><em>Si iata-ma cum scot usa din balamale si trec pragul casei cu nazuinte. Arunc mizeriile la cel mai apropiat containar cu iluzii care acum duhnesc si pasesc increzatoare spre ce va fi. Sunt optimista. Am si de ce. Langa mine stau iubirea care ma inghionteste cu saruturi indraznete si prieteni suficient de adevarati (care au invatat si ei sa faca diferenta intre putoare si parfum). </em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:lucida grande;color:#666600;"><em>Ah, usa! Va intrebati de ce am renuntat la ea. Pai la usa casei cu sperante au batut multi, dar si mai multi au dat cu capetele patrate in incercarea de a se amagi ca vom deveni pupincuristi... Niciodata!</em></span></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-83104014708548083962009-03-03T04:56:00.000-08:002009-04-06T08:56:52.926-07:00Noi si recesiunea<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEH2oJFukwb2-1D8Sloa4nRC_RIWjaOwIC13rUOv8_XT8CNqExevFWk5Kuhseat8kE7-KaPZd3AruwdTUAg5k3lo52NJQ4GxJt26RVw6EJpL4ShANQPm133tfkWUMLzocOtO8MWnfTHXA6/s1600-h/togetherkj7.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5308950680994823666" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 209px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEH2oJFukwb2-1D8Sloa4nRC_RIWjaOwIC13rUOv8_XT8CNqExevFWk5Kuhseat8kE7-KaPZd3AruwdTUAg5k3lo52NJQ4GxJt26RVw6EJpL4ShANQPm133tfkWUMLzocOtO8MWnfTHXA6/s320/togetherkj7.jpg" border="0" /></a><span style="color:#666600;"><br /></span><div align="justify"><em><span style="color:#666600;"><span style="font-family:georgia;">E greu. Deznadejde si temeri, in jur. Saracie si planset in dreapta, nedreptati si iluzii pierdute in stanga. Un haos deplin e lumea de azi si mai ales lumea clipelor prezente. Declin, prabusire... Visuri care se destrama... Hapsanii se sfarteca intre ei precum rechinii si tot urla de foame, creaturile fara scrupule isi zdrentuiesc ranile si blestema clipele care le izbesc. Doar noi, tu si eu, nebuni visatori, pasim pe valuri de fum si nu ne prabusim, alergam pe un fir de credinta si nu atingem capatul prapastiei. Pentru noi inca nu s-a inventat recesiune care sa ne doboare. Si nici nu se va inventa vreodata... Orice s-ar intampla bratele ne sunt legate pe vecie. Nodul bratelor noastre lasa fara glas orice razvratire a destinului. </span><br /><span style="font-family:georgia;">Noi doi nu avem nici bani la banca si nici cristale de nu stiu care si de nu stiu cum. Avem doar iubire si incredere. Doua lucruri care nu se devalorizeaza niciodata.</span></span><br /><span style="font-family:georgia;"></span><br /></em></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-274634033017846342009-02-20T09:06:00.000-08:002009-04-06T09:03:15.510-07:00Pasi pe drumul cerului<div align="justify"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy8M9FnClTpRr5ovJgbJjFlreU7tQq-ou5qxoxLCwKFAH_m9IqL7uR143H10x3OTdd8kwhR8jeYP3ntVJ9GEL3s34sebfZAdms3H8NB748JhXtNBawHY02LtRijDYgQyAT9SdXfx_CKVvH/s1600-h/biserica_lat%5B1%5D.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5304931067275929602" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 240px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy8M9FnClTpRr5ovJgbJjFlreU7tQq-ou5qxoxLCwKFAH_m9IqL7uR143H10x3OTdd8kwhR8jeYP3ntVJ9GEL3s34sebfZAdms3H8NB748JhXtNBawHY02LtRijDYgQyAT9SdXfx_CKVvH/s320/biserica_lat%5B1%5D.jpg" border="0" /></a><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Astăzi e greu să ajungi la Dumnezeu, deşi ar fi atât de uşor. Nu trebuie decât să faci primul pas pe treptele acelea care leagă cerul de ţărână şi te desprinzi. Cum care trepte?! Nu se vede nici o treaptă. Ei, da! Aici apare neputinţa. E greu, e inexplicabil, dar găseşti răspunsul în drumul dinspre munţi. La călcâiul Retezatului e o bătătură, asemeni acelora avute de Creator şi de Sfântul Petru în vremurile când umblau pe pământ. Ei, acea bătătură e făcută de zbaterile gândurilor care vor să se lepede de zadarnic. Acolo e un lăcaş... Schitul Retezat, ctitorie nouă a Episcopului de Vârşeţ, Daniil Partoşanu, legat de aceste locuri din vremurile când a slujit la Biserica din Densuş şi a fost duhovnic măicuţelor de la Mănăstirea Prislop. Construita în 1999, într-un răstimp de doar cinci luni, micuţa biserică este vegheata zi şi noapte de genele roase ale crestelor. </em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;"><em><span style="color:#666600;"><strong>Casa braţelor deschise</strong> </span></em></span></div><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>La Schitul Retezat nu am mers de multe ori, de ajuns însă cât să-l întâlnesc pe Dumnezeu. Dar pe acel Dumnezeu care este Unicul şi, mai presus de toate, Cel nebatjocorit. Pentru că în mica biserică nu încape nici măcar un gând otrăvit. </em></span></div><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Încap numai braţele deschise care caută bucuria dintre Alfa şi Omega.<br />Aici, am auzit prima oară mersul lui Dumnezeu. De fapt nu se auzea nimic, decât tăcerea. Dar însăşi Liniştea era Dumnezeu. Şi atunci mi-am dat seama că poveştile bunicului care istorisea călătoriile Creatorului pe Pământ nu sunt o minciună....<br />La Schitul Retezat, oricine ajunge şi se leapădă de trudnicia vremilor anoste, poate auzi cum Dumnezeu îi culege paşii. Şi îi adună ca într-o binecuvântare nerostită şi le dă drumul apoi pe adevărata cale care nu cunoaşte opriri prăpăstioase. </em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;"><em><span style="color:#666600;"><strong>Tăcerea care vorbeşte</strong><br />Cei care slujesc schitului din Retezat nu vorbesc prin vorbe, ci prin îndemnuri. Iar primul lor îndemn e să asculţi tăcerea. Odată trecut pragul lăcaşului înţelegi şi mai mult de ce nu e păcat să ucizi vorbele, asemeni sfântului Gheorghe care a ucis balaurul. Necuvintele şi Paradisul întrezărit printre candele Îl aduc pe Dumnezeu şi mai aproape de tine. Şi după ce te-a urmărit o zi întreagă, şi după ce i-ai simţit paşii, îi poţi vorbi. Iar El îţi răspunde. Tot prin tăcere. Glasul Lui fără sunet răzbate de dincolo de icoanele coborâte pe podeaua de lemn rupt din pântecul pădurii... </span></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;"><em><span style="color:#666600;"><strong>Mireasma heruvimilor<br /></strong>Când stai în uşa schitului ai impresia că abia atunci pământul se mişcă de-adevăratelea. Iar soarele pe care îl caută se desprinde pentru prima oară din răşina brazilor. La Schitul Retezat, îngerii sunt pretutindeni, dar nu-I vezi. Le simţi doar mireasma: şi aceasta, un amestec dintre răşină şi fagure sălbatic. Iar când heruvimii încep să bată din aripi, cade prima ninsoare. Atunci, rostogolindu-se din slavă ca un potop de bine, bulgării îţi cad pe umeri şi te împovărează cu meditaţii... </span></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;"><em><span style="color:#666600;"><strong>Ruga lăuntrică</strong> </span></em></span></div><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Am fost la Schit Retezat nu de multe ori, de ajuns, însă, cât să-l întâlnesc pe Dumnezeu şi să-I spun în tăcere: Îţi mulţumesc, Doamne, că te-am găsit şi te-am auzit întâia oară cu adevărat. Din foşnetul frunzelor căzute m-ai ridicat şi m-ai aşezat pe jarul stelelor. Aşa m-ai dezgheţat din deznădejde şi m-ai făcut să ard în Credinţă şi să-mi doresc a mă întoarce.... Pentru că Biserica este Maica noastră a tuturor (Gal. 4, 26), Maica duhovnicească, Maica iubită care ne renaşte în har şi ne înnobilează. Biserica este Maica rugătoare, luptătoare şi iertătoare, Maica prin care se creştinează omenirea şi se învaţă fără greşeală înţelepciunea lui Dumnezeu (Efes. 3, 10). Despre lăcaşul Mântuitorului, Arsene Houssaye spunea: "Biserica este palatul săracilor. Biserica este cea care iniţiază poporul în sentimentul frumosului, binelui şi sacrului. Cei care au închis sau dărâmat Bisericile nu sunt numai ucigaşi de Dumnezeu, ci şi de oameni. Ei doreau să ucidă sufletul". Biserica este marea şcoală în care învaţă şi află despre Dumnezeu toţi cei ce doresc acest lucru. Casa lui Dumnezeu este astfel stâlpul şi temelia adevărului (1 Tim. 3, 15), singura instituţie a omenirii despre care se poate spune că nu are nici un fel de duşmani; nici ereticii, nici infidelii, nici răii creştini din sânul ei, nici puterile iadului nu pot şi nu o vor birui. </em></span></div><br /><div align="justify"><em><span style="color:#666600;"><span style="font-family:georgia;"><strong>Cine are credinţă, să asculte!<br /></strong>La Schit Retezat, Creatorul păşeşte în voie, ca în grădina Edenului. Oricine popseşte în acest lăcaş aude paşii lui Dumnezeu. E atâta tăcere în jur, încât se aude cum păşeşte şi chiar poate fi desluşită bătătura din tălpi. A dobândit-o de la atâta alergătură, după o întreagă omenire. Dar nu e supărat. Poate doar temător să părăsească Retezatul. În vale oamenii mişună fără rost şi mulţi dintre ei urcă înspre genele roase ale crestelor degeaba. Vin aşa, doar cât să-şi lustruiască geamurile conacelor, geamuri prin care încearcă să-l zărească pe Creator, atunci când îşi mai aduc aminte de existenţa Sa.</span> </span></em></div></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-9947857046402134362009-02-13T12:02:00.000-08:002009-04-06T09:00:00.196-07:00Declaratie pe propria raspundere<div align="justify"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVWm-RhVJYLOwQ5Z_n_AhQnugWQouemkMC2Jg5jQOsaKS-tvzbdZjDqCDExgTNvqAR4GfZkUxRUoG22REheLF6Qh5-sN1kNJqjqPW-ZmE-6QnBqxVl_bOkrqspwwoOQBy0tpiXEAJK0kyF/s1600-h/Lips.png"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5302380908730710866" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 309px; CURSOR: hand; HEIGHT: 320px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVWm-RhVJYLOwQ5Z_n_AhQnugWQouemkMC2Jg5jQOsaKS-tvzbdZjDqCDExgTNvqAR4GfZkUxRUoG22REheLF6Qh5-sN1kNJqjqPW-ZmE-6QnBqxVl_bOkrqspwwoOQBy0tpiXEAJK0kyF/s320/Lips.png" border="0" /></a><em><span style="color:#666600;">Pana mai ieri, conduceam foarte regulamentar un destin nici prea extravagant, dar nici prea ravasit, oricum asa cam de mana a doua, pentru perioada de criza. Ce-i drept inca mai plateam pentru el niste rate convertite la bursa dorintelor, in aspiratii, nici prea joase, dar nici prea inalte. Si mergeam asa zilnic pe Strada Asteptarilor cu giratorii nici prea mici, dar nici prea mari… Eram in cautarea unui rost in zona Viata. Cand deodata, la intersectia Strazilor Intamplare cu Destin, imi apare, brusc, in fata, un tanar extrem de visator.Si pentru ca inima imi scapa de sub control, nefiind unsa de ani buni, am intrat cu privirea partea dreapta drept in privirea lui partea stanga. Culmea, el mai stapan decat mine pe situatie, a vrut sa evite socul impactului vizual, dar a sfartecat cu buzele, fix din buzele mele. </span></em></div><div align="justify"><em><span style="color:#666600;">Cum nu e greu de inchipuit, la un asemenea “accident” se cereau urmate procedurile firesti: rata indragostelii in momentul producerii impactului, gradul de (ne)vinovatie al pietonului si, in cele din urma, stabilirea contraventiei...</span></em></div><div align="justify"><em><span style="color:#666600;">Insa, cum la capitolul Dragoste, justitia hazardului chiar e oarba, dupa sapte ani, procesul nostru e inca pe rol la tribunalul Indragostiti din Sectorul Pana Ce Moartea Ne Va Desparti.</span></em></div><div align="justify"><em><span style="color:#666600;">Ah, ranile in urma incidentului au fost superficiale, dar au lasat urme adanci, mai ales pe inelarul de la mana stanga. </span></em></div><div align="justify"><em><span style="color:#666600;">Si, paradoxal, intre timp situatia amandurora s-a schimbat… in bine. Astazi, conducem impreuna, extrem de regulamentar, un destin comun, numai bun pentru depasirea oricarei situatii de criza.</span></em> <?xml:namespace prefix = o /><o:p></o:p></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-29411892282272195652009-02-05T13:03:00.000-08:002009-04-06T09:05:17.236-07:00(IN)FIDELITATE<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVtra7vtv6OUMLJNFH3jp-j3hwyKeQeflLIR-qVpNnLb2VG5Aq3CNyI96z-ts4mMSmQGqmqFGw2n_PU-X1DZnmqHpoxwPIsdcJ-QhKyAK2YHrbFzj2f5KOyHoUEZpuRiOBvC0dnkvduk8o/s1600-h/tree-lovers[1].jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5299426852670531298" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 285px; CURSOR: hand; HEIGHT: 320px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVtra7vtv6OUMLJNFH3jp-j3hwyKeQeflLIR-qVpNnLb2VG5Aq3CNyI96z-ts4mMSmQGqmqFGw2n_PU-X1DZnmqHpoxwPIsdcJ-QhKyAK2YHrbFzj2f5KOyHoUEZpuRiOBvC0dnkvduk8o/s320/tree-lovers%5B1%5D.jpg" border="0" /></a><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Liniile palmei imi arata clar ca pot fi marturia eterna a iubirii implinite. Timp de sapte ani, traiesc zilnic sentimental ca misterul palmei sale a fost descifrat prin atingerea gleznei mele, prin strivirea saruturilor mele, prin unduirea soldurilor mele. Toate ale mele. Si el da semne ca a inteles toate acestea, cand se cuibareste pe perna mea, asemeni unui vis aproape imposibil pentru vremile de azi. De aceea, in toate noptile si zilele care s-au scurs in cei sapte ani, mainile sale doar pe mine m-au invaluit si doar din mine si-au zidit casa. Cred ca e asa si simt ca e asa, ori de cate ori simt parfumul meu cum curge rau pe sub podul palmei sale. Si nu am banuit nicio clipa macar ca palma sa dreapta ar mangaia sanul stang al altei femei. Nu mi-a dat motive sa cred, nu as avea cum sa cred… De sapte ani suntem impreuna, iubindu-ne impreuna, muncind impreuna, intristandu-ne impreuna si bucurandu-ne impreuna. Nu ne-am plictisit nicio clipa. Cand nu aveam nimic de facut jucam puzzle cu multe cuvinte. Inevitabil, aproape de fiecare data, ne-a iesit in cale cuvantul INFIDELITATE, dar literele s-au inecat inainte sa atinga podul palmei sale. Am vorbit deschis pentru ca impreuna am regizat in mintea noastra mii de scenarii despre cum ar fi, ce ar fi si cum s-ar termina. Si tot impreuna am ajuns la concluzia ca o pelicula purtand titlu INFIDELITATE nu ar avea un final fericit pentru nici unul dintre noi. Palma lui cuprinzand un alt san, intr-o noapte cu furtuna de lacrimi, buzele mele sfasiind saruturi straine cu otrava de viitor incert… Ar fi pacat… Liniile palmei imi arata clar ca ar fi pacat pentru fiecare dintre noi. De ce sa sfarami o casa zidita din trupul in care odinioara ai crezut si cu liniile palmei sale ti-ai unit liniile palmei tale spre nesfarsit?! De ce sa cauti marul pe care il ai si care iti place, in rotunzimea sanului altei femei?! De ce sa incerci a descifra mistere din palmele altcuiva, din palmele care poate nu iti vor urma niciodata unduirea soldurilor?! Asa ca am decis! Stop cadru pe mainile lui zidite intre sanii mei! Rol final pe numele noastre incrustate in cerc, pe inelarele din continuarea liniei nevazute a destinului…</em></span></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-84206402151731092822009-02-05T03:35:00.000-08:002009-04-06T09:06:10.366-07:00Poemul unui loc ascuns<div align="justify"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAj9yTRLOI-pD6HAhQDwasxru2OiCIhJcVvdvkkRhWDYwatg5P6PKeZYAp_C8b3hxfTF6JqO3bxlaPDFIQertEh1dQV_NiNm-Eru367zQsY-b-2hscq9tWIDZde4OaiyFO6qF1TQsc3pj4/s1600-h/horse_poster_PF14_l[1].jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5299278770354434754" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 183px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAj9yTRLOI-pD6HAhQDwasxru2OiCIhJcVvdvkkRhWDYwatg5P6PKeZYAp_C8b3hxfTF6JqO3bxlaPDFIQertEh1dQV_NiNm-Eru367zQsY-b-2hscq9tWIDZde4OaiyFO6qF1TQsc3pj4/s320/horse_poster_PF14_l%5B1%5D.jpg" border="0" /></a><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>La rascruce de secunde,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Printre frunze ireale</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Inca te mai poti ascunde</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Sau mai poti gasi o cale.</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Undeva in jos de stele,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Dar mai sus de cer si nori</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Este un loc fara zabrele,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Doar cu iarba si culori.</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Caii fara sei si fraie</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Pasc aici iarba de jar,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Te saruta pe calcaie </em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Si de lume n-au habar.</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Coama lor te infasoara</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Si te fura din trecut,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Undeva-ntr-un colt de tara.</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Cu stejari crescuti din lut.</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Sunt salbatici pentru unii,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Insa nu si pentru noi,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Iar la noapte-n palma lunii</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Le vom da flori de trifoi.</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em></em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Sa ne poarte-n jos de stele,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Dar mai sus de cer si nori,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Intr-un loc fara zabrele,</em></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Doar cu iarba si culori.</em></span></div></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2069459589120889435.post-26633914651472048172009-02-05T03:07:00.000-08:002009-04-06T09:08:18.673-07:00Bossii sau/si (scar)bossii<div align="justify"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEO4tkHiSPlowDBVztgcIgODRCC0Mqz_NSU9vicTZSlwrLbvIudR4Ci-VfYazqliM0IvWTl3umpOYBKDXAupdUawkwzooedM3jX2S51NXktFVfYh_U0dm4ahvzZCEjEcQpkpNqnr-zsD_U/s1600-h/What%20matters%20most[1].jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5299274630424497330" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 300px; CURSOR: hand; HEIGHT: 300px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEO4tkHiSPlowDBVztgcIgODRCC0Mqz_NSU9vicTZSlwrLbvIudR4Ci-VfYazqliM0IvWTl3umpOYBKDXAupdUawkwzooedM3jX2S51NXktFVfYh_U0dm4ahvzZCEjEcQpkpNqnr-zsD_U/s320/What%2520matters%2520most%5B1%5D.jpg" border="0" /></a><em><span style="color:#666600;"><br /></span></em><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>In ratacirea mea zilnica printre iluziile existentiale, nu de putine ori imi aduc aminte de anii copilariei si implicit de anii petrecuti in scoala generala. Intamplarile care imi strivesc acum maturitatea isi capata izvor din aducerile aminte. Si nu pot sa nu ma gandesc la ceea ce mi-a spus atunci, demult, o profesoara. printre teze si extemporale i-as fi spus eu ca e minunat sa fii mare, sa ai independenta, un loc de munca unde sa muncesti cu drag si spor pentru-al tarii viitor. Profesoara cu pricina si-a scapat un zambet paralitic in coltul gurii si mi-a spus: "Ai grija ce iti doresti, maturitatea si locurile de munca atrag dupa ele si unele dezavantaje. Spre exemplu cuvantul BOSS, ca tot incepuse pe atunci sa fie in voga. Acesta este de doua tipuri: original si compus. E grozav sa ai un BOSS cult, cizelat si aprig la minte, dar e catastrofal sa te blesteme hazardul cu un (SCAR)BOSS". </em></span></div><div align="justify"><span style="font-family:georgia;color:#666600;"><em>Au trecut anii, au trecut clipele copilariei mele si uite-ma, intorcandu-ma in urma, rascolind printre aduceri aminte. Cata dreptate a avut profesoara! In ultimii ani am fost independenta cum mi-am dorit in visurile copilariei, am avut joburile mele mult visate si (scar)bosii pe masura neasteptarilor. Si cu cat anii zboara mai rapede, cu atat stolurile de (scar)bosi roiesc in jurul existentei mele. Iar uneori stau si ma intreb cu un suras paralic asemeni profesoarei, de ce dracu astfel de specii isi condenseaza traiul indeosebi pe plaiul mioritic. Dar tot eu imi raspund, pentru ca aici, datorita pupincuristilor, perioada de fecundatie a scrboseniilor este mai scurta si mai propice...</em></span></div></div>Angihttp://www.blogger.com/profile/08296120989899032651noreply@blogger.com0