O poveste de pe strada mea

Ar fi putut sa-mi fie vecina pe Aleea Romanilor din Deva. Are suficiente rubedenii care, cu mare drag, si-ar fi dorit-o alaturi si, dupa cum le stiu, cu siguranta, i-ar fi oferit un trai linistit, asa ca pentru o venerabila pensionara. La cei 90 de ani ai sai, insa, Sinziana Lucaci pare mai hotarata ca oricand sa-si duca veacul in satul copilariei mele – Braseu – la peste 70 de kilometri de orasul capitala a Hunedoarei. Pentru multi, acest lucru poate parea o nebunie, dar Sinziana Lucaci se dovedeste a fi mai cerebrala ca niciodata. Si cum sa nu fie asa cand traieste in creierii muntilor?!
Nu fuge de lume. Poate doar ii e lehamite de ea. Sau, cel putin, de unii dintre “marii domni” de la oras. Nu se teme nici de amintirile vremurilor de altadat’. Poate doar se mai chinuie, din cand in cand, in zilele care sunt la fel, sa le poarte povara pe coasta dealurilor. Apoi mai batatoreste cararile livezilor din poiana unde cerceteaza cei mai rodnici pomi. Cu mare grija, asa cum a facut de cand se stie. Nu e timp de zabava, belsugul prunilor trebuie pazit cu strasnicie. Iubitorii de licori bahice ar da oricat pe o kila de vinars de pruna, facut asa ca la Braseu, cum numai Sanziana Lucaci stie…







Aceasta poveste de pe strada mea participa la Concursul LG Electronics Romania, avand ca premiu un televizor LCD LG LH5000.
Îl invit si pe Dani Crisan sa participe la acest concurs.